Şi-a înfipt faţa-n politica moldovenească pentru a stopa procesul de subjugare a poporului de către regimul comunist. Ajuns la putere în condiţiile de ‘’avem nevoie de un altul’’ şi posedat de patriotism, a luat conducerea în mâni şi acum mimează o democraţie la nivel înalt. Şi-a aservit instituţiile începând cu CEC, MAI, CCCEC şi terminând cu SIS-ul. Mai nou, şantajarea colegilor de alianţă este o nouă metodă spre reuşită. Cine nu este cu el, e împotriva lui.
A găsit şi preşedinte potrivit pentru a sta pitulat după tribună şi care să nu-i stea în cale. La nevoie este gata să-şi sacrifice cariera pentru popor. Se plânge continuu că luptă singur şi nu este susţinut. Publicul său ţintă, este alimentat din plin cu tot ce vrea el să audă. Vorbeşte pe înţelesul vulgului şi îl îndeamnă să-l susţina. Le face curăţenie, le aduce persoane importante ale Americii, le culege roşiile, îi serveşte… că doar prestează pentru popor. Este un bun al societăţii.
Cine nu îi este pe plac, ajunge demis sau judecat. Potoleşte setea cetăţenilor, dornici să vadă un oficial tras la răspundere. Foloseşte orice personalitate pentru scopurile-i meschine, după care le bagă la anonimat. Când se vehiculează ceva suspect, tace ca peştele în bors, lăsând colegii de alianţă să-şi asume rateul. Simte nevoia să-i fie scrise calităţile şi aptitudinile. Este propriul său admirator. Luaţi-l, iubiţi-l şi îngrijiţi-l ca pe un copil, că doar e prim-ministrul vostru… al maldavan-lor.
Sunt oameni… tot felul de oameni…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu