Nivelul de promovabilitate de 58 % nu e o surpriză. Procentul mare de nereuşită mi se pare un preţ corect pentru un lucru foarte important:
reabilitarea unei instituţii.
Mulţi ani la rând bac-ul a fost un
examen demonetizat şi
nu-l lua numai cine nu voia, prin diversitatea de metode pe care o aveai la
dispoziţie, printre
care cea de a învăţa nu era de bază. Metoda de a lua bac-ul
prin cumpărare era
la îndemână şi
condiţiile erau
create de sistemul educaţional
împreună şi mai ales cu dascălii. Azi, asistăm la o tragedie care aduce cu ea de fapt o
mare victorie a ministerului educaţiei.
Rezultatul în
acest an nu e nici un şoc,
deoarece are o explicaţie.
Pe lângă faptul că învăţământul este la fel de
distrus cum este şi această ţară
sau poate mai grav de atât,
în acest an nu s-a
mai putut copia pe rupte. De fapt, cifra şi
aşa nu este una reală, iar aceasta este un
motiv întemeiat ca
pe viitor ministerul educaţiei
să-şi îmbunătăţească metodele de combatere a
copiatului şi de
această dată ar trebui şi după cum se vede este necesar
să pună la punct supraveghetorii
care de fapt fac o mare parte din acest joc murdar.
Pretexte sunt multe, iar supravegherea video a absolvenţilor şi stresul provocat de
acestea nu-şi găseşte locul în
acest context. Mie greu să
cred că filmarea tâmpeşte. Şi nu, nu sunt ironic,
pentru că stresul la
bac a fost şi va
exista cu sau fără camere de supraveghere.
Lipsa banilor pentru meditaţii
e un nou pretext în
rândurile corigenţilor. De ce ai avea
nevoie de meditaţii
după 12 ani de
studii? E un bacalaureat nu e teză
de master! Pe altă
ordine de idei, la fel mi-e greu să
cred că cei care au
venit în prima
sesiune cu speranţa
copiatului sau a cumpăratului
acestui examen vor reuşi
timp de câteva zile
să recupereze
handicapuri majore, acumulate de obicei în
ani.
Cine a picat bac-ul? Este o întrebare
cu multe răspunsuri
clar definite: de la stat până la părinţi toate pot fi acreditate.
Totuşi în fruntea eşecului, cu riscul de a
deveni o ţinţă a înjurăturilor, îmi permit să cred că conducerea comunistă în perioada celor 8 ani de activitate prin
lipsa lor de acţiune
au contribuit la dezvoltarea unui sistem educaţional
corupt şi ineficient,
care în prezent se confruntă cu probleme majore.
Indignarea comuniştilor
faţă de rezultatele
de la bacalaureat mi se pare o mare mizerie şi
o notă maximă de ipocrizie. La fel ca
toţi erau la curent cu
ceea ce se întâmplă în învăţamânt şi nu de azi, doar ca
acest eveniment este încă un bun prilej de a
manipula opinia publică
care la noi încă ţine, deoarece percepţia la acest nivel, dacă e să fiu realist, nu e
accesibilă maselor.
