Am crezut multă vreme că poporul e o victimă a celor care ne conduc. Poporul nu e o victimă, pentru că el de fapt generează toate aceste lucruri şi cumva aceşti şmenari care ne conduc au aspectul, substanţa, performanţa şi plămada poporului din care fac parte. Deci noi cu toţii merităm ceea ce ni se întâmplă.
Moldova de ceva vreme trece printr-o demenţă totală. La nivel public noi desigur că nu avem nici atâta inteligenţă, nici atâta cultură socială sau democratică, încât să observăm demenţa pe care o traversăm. Mulţi dintre noi nu au un iq care să le permită să perceapă acest fapt, pentru că s-ar amuza măcar, sau s-ar enerva dacă ar conştientiza mizeria de fapt în care ne scăldăm.
Noi, poporul cum ar veni, suntem preocupaţi cu lucruri care nu ne privesc, alea care însă ne privesc nu ne interesează deloc şi nu dăm doi bani pe ele. Suntem concentraţi să avem azi ce mânca maximum mâine. Nu ne interesează banii pe care îi dăm la stat şi ce fac aleşii cu ei. Nu vrem un stat de drept, vrem să dăm mită. Nu suntem interesaţi de activităţile deplasate ale instituţiilor statului, suntem interesaţi să moară capra vecinului. Ne plângem de milă şi o luăm de la capăt exact pe acelaşi sistem cretinoid.
Sunt oameni… tot felul de oameni…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu